Digital Rebel

Si anume parcul, existau cu vreme in urma voci care spuneau ca era mai frumos pana sa apara Casa Scanteii. Sau Casa Presei Libere, cum a fost ea botezata dupa 1989. Pentru ca din anumite unghiuri uitai ca esti aproape de un oras, si te puteai crede mai departe, intr-un loc mai linistit.

Ei bine, acum avem asta – doua matahale betonate pe care e mult mai greu sa le ratezi din parc, aproape oriunde te-ai afla, decat matahala veche; cu care, de bine de rau eu unul ma obisnuisem, dat fiind ca e mult mai in varsta decat mine. O matahala similara a poluat peisagistic si ceea ce vezi din Cismigiu; deci in nici unul din parcurile prin care ma mai plimb eu din cand in cand nu mai poti uita ca te pandeste betonul de dincolo de gard.

Trecut aseara prin Piata Universitatii, sau cum s-o mai chema. Mi s-a parut interesant modul in care sediul central al unuia din cele mai mari partide a ales sa-si aprinda becurile. Nu, nu e Photoshop – pur si ssimplu presupun ca asa-si propune PSD sa se numeasca de acum inainte – in context, absolut de inteles. Tocmai trecem printr-un fel de criza, si e semn al faptului ca sunt adult faptul ca e prima chestie politica pe care o simt cum ma afecteaza direct. Respectiv, cursul leu/euro care a luat-o razna fix cand partidele noastre au hotarat sa implementeze brutal in piata particula “Soc” din denumire.